Minunea din viata mea THOR

Era o zi de noiembrie in 2009.......dormeam cand am primit un telefon......am crezut ca e dimineata si imi suna alarma sa ma trezesc...cand: cineva ma suna sa imi spuna ca imi aduce catelul fratelui meu sa il tin o saptamana -doua pana vine sa il ia.
Nu ma incanta idea deloc, mai ales ca era micut si trebuia tinut in casa.
Asteptam si cand colo, ce vad ca imi aduce in brate?
un ghemotoc de blanita, dulce, dulce care si-a facut loc in inima mea rapid...
Incapea in cosul de rufe unde si dormea

era bebelul nostru pentru care ne trezeam noaptea de cateva ori, ne imbracam gros si ieseam in curte la plimbare 5-10 minute pana ce thorulica al nostru facea ce avea nevoie.

Cand am mers pe alt schimb la serviciu l-am lasat la parinti si o clipa m-am gandit ca nu mai am griji noaptea....dar nu a fost asa.....m-am topit de dorul lui....cand ajungeam acasa plangeam ca nu era in casa...
Si asa Dumnezeu m-a vazut si a facut in asa fel ca micul nostru caucazian sa imi fie dat in grija forever....
Am pertecut revelionul cu totiii, si a papat si cremes pofticiosul, cand ieseam din curte sa merg la serviciu ma prindea de pantalon, si plangea ....
Apoi a urmat o alta etapa, cand l-am mutat in curte, si cand mi se rupea inima cum plangea si batea cu labuta in usa

Apoi curtea a devenit domeniul lui personal si nu mai vrea el in casa
Intr-o zi cutzu mic a speriat postaritza si am trecut la urmatoarea etapa: l-am legat
S*a obisnuit greu, dar s-a obisnuit...
De cateva luni e in tarcul lui si e dezlegat...
Ne iubim muuuuuult

Cand plecam la serviciu plange si cand vin...e lumea noastra...Ne lipim amandoi capetele de gard si simt iubirea lui imensa
A crescut acum.....sub ochii nostrii si minunea noastra ne face fiecare zi mai fericita...
Poate ca nu am zis nimic de ceilalti 2 copilasi: Arsinel (catelul sorecar) si pisicutza stelutza, dar in postarea asta vorbesc doar despre Toruk Makto

Arsinel

 poza asta am facut-o azi

pisicutza stelutza